Difteria cutanată netoxigenă a fost confirmată în două cazuri de medicii de la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș. Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila, a anunțat că este vorba despre doi bărbați de 38 și 40 de ani, consumatori de droguri și infectați cu HIV.
Ultimul caz de difterie cu tulpini toxigene a fost înregistrat în România în anul 1989. Acest tip de difterie se previne prin vaccinare încă din primul an de viaţă. Medicul Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Victor Babeş, a declarat pentru News.ro că, dintre cei doi pacienţi diagnosticaţi cu difterie cutanată netoxigenă, numai unul mai este internat in spital şi că este în stare bună.
Difteria cutanată netoxigenă la doi pacienți de 38 și 40 ani
Difteria cutanată netoxigenă a reapărut în România, chiar dacă oficial nu a fost eradicată. „Doi pacienți în vârstă de 38 și 40 ani, bărbați, consumatori de droguri, infectați HIV, au fost internați la un spital de boli infecțioase din București, cu leziuni cutanate. Din leziunile cutanate aflate la locurile de injectare, s-au izolat tulpini de Corynebacterium diphteriae ne-toxigene. Evoluția pacienților este favorabilă”, a anunțat Ministerul Sănătății. Ultimul caz de difterie cu tulpini toxigene a fost înregistrat în România în anul 1989.
„Acest tip de difterie se previne prin vaccinare încă din primul an de viață, cu vaccinul inclus în Programul Național”, potrivit MS.
Ministrul Sănătății, pesedistul Alexandru Rafila, a anunțat că în cazul celor doi pacienți este vorba de difterie cutanată: „Tulpini netoxigene, fără legătură cu forma respiratorie care este produsă de tulpinile care produc toxina şi care e o problema de sănătate publică”.
Medicul Simin Aysel Florescu: „Este vorba de difterie cutanată cu tulpini netoxigene”
Medicul Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Victor Babeş, a explicat că ceci doi pacienți au ajuns la spital pentru alte afecțiuni legate de patologia lor, nu pentru difteria cutanată netoxigenă.
„Este vorba de difterie cutanată cu tulpini netoxigene. Deci nu este difteria clasică pe care o cunoaştem noi, cu tulburări respiratorii şi cu manifestări toxice. Este practic o infecţie cutanată determinată de acest tip de germene şi care nu are o evoluţie nefavorabilă, de obicei evoluează bine, sub tratament antibiotic, şi atât. Pacienţii sunt din nişte grupuri de risc, de consumatori de droguri, aşa au şi căpătat acest tip de infecţie cutanată. Este o altă tulpină de difterie care nu e producătoare de toxină. Deci producerea de toxină determină manifestările majore în cazurile clasice de difterie. Acum este vorba despre alt tip de tulpină care nu produce această toxină, e doar infecţie cutanată determinată de acest germene”, a explicat medicul Simin Aysel Florescu.
Managerul Spitalului Victor Babeş a mai spus că această boală „se ţine departe” prin vaccinare. „Ca orice boală produsă de microorganisme, este transmisibilă mai departe. În acest moment mai este un singur pacient internat. Dar atenţie, este foarte important de ştiut, ei nu s-au internat pentru această afecţiune. Ei s-au internat pentru alte boli acute, noi am observat leziunile cutanate la internare deoarece aveau un aspect uşor modificat faţă de ce ştiam noi la infecţiile obişnuite, am decis să-i testăm dar ei nu s-au internat pentru asta. Se face diagnostic bacteriologic din secreţiile locale”, a mai spus doctorul Simin Aysel Florescu.
Cum a fost depistată difteria cutanată netoxigenă?
Doctorul Simin Aysel Florescu a mai explicat că cei doi pacienți au ajuns la spital pentru a fi tratați pentru pneumonii și alte patologii. „Având aceste leziuni cutanate în contextul factorului de risc cunoscut, consumatori de droguri, noi am decis să-i testăm şi aşa am depistat această boală”, a spus medicul. Legat de tratament, medicul Simin Aysel a spus că „e un tratament antibiotic, există şi antibiotice per primum. Dar cel mai bine este să fie ghidate de antibiogramă lucru care s-a şi făcut la noi”.
Difteria este provocată de Corynebacterium diphtheriae. Există două forme clinice de difterie: respiratorie şi cutanată. În cazul difteriei cutanate, microorganismele pătrund prin pielea lezată, apar papule care evoluează spre ulceraţie cronică greu vindecabilă, acoperită uneori de o membrană cenuşie. Boala apare la persoane din grupuri vulnerabile, în general consumatori de droguri, care trăiesc în condiţii precare.
Vaccinul antidifteric face parte din schema de vaccinare obișnuită în majoritatea țărilor și a contribuit semnificativ la reducerea frecvenței difteriei în lume. Prin vaccinare, se administrează o imunitate protectoare împotriva bacteriei Corynebacterium diphtheriae.
Dacă aveți întrebări specifice despre difterie sau despre orice altă afecțiune, vă recomand să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății, cum ar fi un medic sau un specialist în boli infecțioase. Ei vă pot oferi informații corecte și relevante, iar în caz de îngrijorare medicală, este întotdeauna indicat să căutați sfatul unui profesionist medical calificat.
