Spitalele cu risc seismic din România riscă să se prăbușească la un cutremur de peste 7,5 grade. Datele oficiale arată că 197 de unități sanitare din întreaga țară au fost expertizate și incluse în diferite clase de risc seismic. Dintre acestea, cel puțin 21 de spitale au un risc ridicat de prăbușire la cutremur. Alte 68 de spitale au fost incluse în clasa de risc II, clădiri care în urma unui cutremur pot suferi degradări majore.
Bucureștiul are 20 de spitale cu risc seismic care ar putea fi afectate de un cutremur major. Șase spitale și institute din Capitală au 12 clădiri încadrate în clasa de risc seismic I, care prezintă un risc major de prăbușire.
Curtea de Conturi a României atrage atenția că gestionarea riscului de cutremur trebuie să devină o prioritate de politică publică atât la nivel național, cât și local.
Câte spitale cu risc seismic sunt în România?
Planul Național de Rezistență și Reziliență – componenta Sănătate dezvăluie pe scurt că în anul 2018 erau 137 de spitale cu risc seismic în București și 15 județe din țară. Conform PNRR, din datele furnizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență rezultă că 37 dintre aceste spitale sunt „în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și II), ceea ce înseamnă pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic”.
Cei care au scris componenta pe Sănătate au constatat „nevoia de intervenții în îmbunătățirea calității și siguranței infrastructurii sanitare este așadar acută, cu atât mai mult cu cât utilizatorii clădirilor sunt, în mare parte, persoane care nu se pot evacua singure, în caz de situații de urgență”.
Spitalele cu risc seismic din România sunt în număr de 197, potrivit datelor IGSU. Includerea acestora în diverse clase de risc seismic s-a făcut în urma unor expertize tehnice. Însă, 21 de dintre aceste spitale au fost încadrate în clasa de risc I. Adică, sunt considerate construcții cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime. Totodată, 69 de spitale au fost incluse în clasa de risc II. Aceste construcții, sub efectul cutremurului de proiectare, pot suferi degradări majore, dar la care pierderea stabilității este puțin probabilă.
Chiar dacă se știe despre situația dezastruoasă în care se află spitalele cu risc seismic din România, autoritățile locale și centrale nu au luat nici o măsură pentru a le consolida. Sanatateapublica.ro a publicat AICI lista spitalelor care vor primi finanțare prin PNRR.
Spitalele cu risc seismic din București
Curtea de Conturi a României a făcut public în anul 2022 un raport de audit „privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul București”.
Datele din raport arată că Bucureștiul este cea mai vulnerabilă zonă seismică din România, având un nivel ridicat de expunere la cutremure. Amplasarea Bucureștiului pe harta seismică în proximitatea zonei de rupere și faptul că este și cea mai mare aglomerație urbană din țară sunt cei doi factori care fac ca expunerea municipiului la potențialul efect distrugător să fie foarte ridicată.
La nivelul municipiul București sunt 55 de spitale, administrate de Ministerul Sănătății și municipalitate. 20 de spitale prezintă risc seismic. Însă, șase spitale sau intitute medicale au împreună 12 clădiri expertizate și încadrate în clasa de risc seismic I.
O treime dintre spitalele din București administrate de Ministerul Sănătății sau de municipalitate ar putea fi grav avariate în cazul unui cutremur puternic. Acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism.
raport Curtea de Conturi a României
Simularea unui cutremur de 7,4 grade: 4.380 de morți și 8.040 de răniți
În anul 2018, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a făcut o simulare în caz de cutremur cu magnitudinea de 7,5 grade. Urmat de o replica de 5,8 grade. Conform scenariului în urma cutremurului au fost distruse șase spitale din Bucureşti. Alte 23 de unităţi spitaliceşti au fost distruse parţial, iar 9 au fost avariate, dar au rămas funcţionale. Datele scenariului mai arată că ar muri peste 4.380 de oameni, iar alte 8.040 ar fi rănite.
IGSU a mai realizat un raport „Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național” prin proiectul RO-RISK. Din simulări, în cazul unui cutremur de 8,1 grade, ar rezulta peste 42.000 de persoane decedate și aproximativ 300.000 de răniți. Pierderile materiale directe au fost estimate la peste 14 miliarde de euro.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, susține că autoritățile sunt pregătite pentru intervenția în cazul unui cutremur de proporții.
Conform datelor calculate în proiectul RO-RISK, impactul unui astfel de scenariu este unul deosebit de grav, afectând peste două treimi din suprafața țării și generând importante pierderi în vieți omenești, materiale și financiare, după cum urmează: peste 42.000 de morți, aprox. 300.000 de răniți, un procent mediu de 14% clădiri afectate la nivel de fiecare localitate din țară, peste 850 de km de infrastructură de transport distrusă, și pierderi materiale directe de peste 14 miliarde Euro.
raport Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național
Spitalele cu risc seismic din România
Europa Liberă a publicat în aprilie 2022 o analiză despre spitalele cu risc seismic din România. Totodată a publicat și lista spitalelor cu risc seismic grad I. Redăm integral lista parțială a acestora:
Spitalul Județean de Urgență Brăila – corp B
Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani – Secția de dermato-venerice și Secția de boli infecțioase
Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani – Secția de psihiatrie
Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani – Secția pediatrie
Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani – Secția Darabani
Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani – Secția Slăveni
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Sf. Parascheva – Iași – Pavilionul Administrativ
Spitalul Clinic de Obstretică-Ginecologie Cuza-Vodă Iași – Pavilionul 1
Spitalul Clinic de Obstretică-Ginecologie Cuza-Vodă Iași – Pavilioanele 2-6
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași – Secția Pașcanu
Spitalul Clinic de Urgență, Prof. Dr. Nicolae Oblu Iași – subsol (consolidat 2013-2014)
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Biserican Pavilion Ftiziologie
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Biserican Pavilion Pneumologie
Spitalul Clinic de Boli Infecțiose Victor Babeș – pavilion 1
Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială Prof dr. Dan Theodorescu
Spitalul Clinic Colțea – reabilitat
