Sindromul de burnout în rândul medicilor atinge cote alarmante. 36% dintre medici sunt supuși riscului de a manifesta acest sindrom, potrivit primului studiul național care evaluează riscul de burnout în rândul medicilor din România,realizat de Colegiul Medicilor din România.
Sindromul burnout sau epuizarea profesională apare atunci când o persoană se simte copleșită, epuizată și demotivată din cauza presiunilor la locul de muncă sau ale vieții în general. Epuizarea profesională este o afecțiune medicală care poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale și fizice.
Studiu care evaluează riscul de burnout în rândul medicilor
Colegiul Medicilor din România (CMR) a realizat primul studiu național care evaluează riscul de burnout în rândul medicilor. Prof. univ. dr Daniel Coriu, președintele CMR, a spus înr-o conferință de presă că „sindromul de burnout reprezintă o problemă tot mai răspândită, iar abordarea ei este obligatorie”. Evaluarea situației actuale este un prim pas obligatoriu pentru a avea o radiografie a realității cu care medicii se confruntă zi de zi.
„Rezultatele studiului sunt alarmante în sine, fapt la care adăugăm corelarea cu intenția declarată de migrație și cu expunerea la riscul de malpraxis. Teama de apariție a unui litigiu în exercitarea actului medical este un fenomen întâlnit la 70% dintre medici. Este un procent enorm, care îngrijorează foarte mult, pentru că există riscul ca acești medici să practice o medicină defensivă, cu efecte negative asupra actului medical”, a declarat dr. Daniel Coriu.
Peste o treime dintre cei 8121 de medicii care au participat în cadrul studiului înregistrează scoruri mari. Datele indică o probabilitate mare de a manifesta clinic un sindrom burnout, scorurile totale mari fiind dependente, într-o mare măsură, de componenta de epuizare (58%).
Procentul medicilor femei care au ȋnregistrat scoruri ce se ȋncadrează ȋn cele două paliere de risc mare pentru burnout, crescut și foarte crescut, a fost semnificativ mai mare decât cel raportat ȋn cazul bărbaților medici: 38%, respectiv 31%.
Categoriile de vârstă cu risc crescut sunt reprezentate de medicii sub 35 de ani (47%). Respectiv cei cu vârsta cuprinsă între 36 și 49 de ani (41%). Pentru cei de peste 50 de ani, procentele sunt de 32% (medicii din categoria 50-64 de ani), respectiv 15% (pentru cei cu vârste peste 65 de ani).
Sindromul de burnout în rândul medicilor, risc ridicat pentru cei de la ATI
Mai mult de jumătate dintre medicii din grupa specialităților ATI se află la risc ridicat (54%), aceasta fiind urmată de grupa Oncologice (53%), Pediatrie – interne (42%) și Pediatrie-chirurgicale (37%).Riscurile mari de a dezvolta burnout au înregistrat diferențe în funcție de regiunea geografică a medicului care a completat chestionarul.
Riscul cel mai mare (38%) s-a ȋnregistrat ȋn regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia. Valori mai reduse față de medie au fost raportate ȋn regiunea Vest (32%).
„Nu trebuie să omitem componentele emoționale, care în final, se soldează cu afectarea relației medic-pacient. Dacă privim doar procentual rezultatele unui astfel de scor, ar însemna că punem în centru medicul și privim doar această situație. Dar ar trebui să punem în centru ambii parteneri, atât medicul, cât și pacientul. Altfel spus, suferința medicului se reflectă în suferința pacientului. Ceea ce înseamnă că ameliorarea unor aspecte pe care le putem identifica în cadrul acestui studiu, care ar îmbunătăți condițiile de muncă ale medicului, cu siguranță se va reflecta atât în modul în care este tratat pacientul, cât și în percepția acestuia privind calitatea actului medical”, a declarat dr. Radu Dumitrescu, membru în echipa de cercetare.
Ce este sindromul de burnout?
Specialiștii consideră că sindromul de burnout reprezintă totalitatea modificărilor cognitive și afective care determină aparitia unei stări de epuizare exacerbate, în contextul unei suprasolicitări profesionale cronice. Sindromul de burnout favorizează apariția unor afecțiuni specifice ale aparatului cardiovascular. Cum ar fi hipertensiune arterială și tulburări de ritm cardiac. Pot apărea probleme și la sistemul endocrin, dar și la sistemului nervos, crescând riscul de apariție a depresiei.
Sindromul de burnout este rezultatul stresului cronic sau al stresului gestionat necorespunzător. Acesta este caracterizat prin instalarea epuizării și scăderea performanței. Printre solutiile indicate în ameliorarea si/ sau eliminarea acestui tip de epuizare se numără: focusarea pe activitățile prezente, analizarea angajamentelor luate, indisponibilitatea, în sensul de a nu da curs tuturor invitațiilor și proiectelor. Adoptarea și mentinerea unor obiceiuri sănătoase atât din perspectiva regimului alimentar, cât și a activității fizice și a orelor de odihnă.
Diagnosticul sindromului de burnout nu beneficiază în prezent de metode specializate de investigație. Însă există o serie de chestionare pentru autoevaluare care pot face distincția între epuizarea psihică și fizică și existentța altor afecțiuni mentale. Așa cum sunt depresia, anxietatea sau sindromul de fatigabilitate cronică.
