Ministerul Sănătății plătește daune morale de 40.000 de lei pentru una dintre angajările controversate din mandatul ministrului Nelu Tătaru și al secretarului general Nicoleta Rusu.
Vasilica Badea a fost selectată pentru a fi angajată pe postul de consilier grad 1A la Direcția Spitale Regionale. A fost înregistrată în REVISAL, i s-a eliberat legitimație de serviciu și a lucrat câteva zile la Direcția Spitale Regionale. Culmea, înainte ca ordinul de angajare să fie semnat de ministrul Sănătății. După două săptămâni de la această angajare controversată, contractul de muncă a fost radiat din REVISAL.
Ministerul Sănătății a organizat un concurs cu cerințe ilegale
Cristina Laura Gafton, șefa Direcției Spitale Regionale, i-a solicitat ministrului Nelu Tătaru să-i aprobe angajarea a șase persoane, fără concurs, în vara anului 2020. Astfel, au fost aprobate cinci posturi de consilier grad 1A și unul de consilier debutant.
Solicitarea i-a fost aprobată de secretarul general de atunci Nicoleta Rusu și ministrul Nelu Tătaru, de la PNL. Conform condițiilor de angajare, cei care voiau să ocupe posturile erau obligați să dea o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu sunt încadrați la o altă instituție publică sau privată. Pe scurt, se dorea angajarea unor persoane fără un loc de muncă.
Un raport de control întocmit ulterior arată că această condiție „este neconstituională și excede condițiilor stabilite prin ocuparea postului prin OMS nr.905/2020, devenind astfel ilegală”.
Comisia de evaluare a candidaților a fost compusă din Cristina Laura Gafton, Carmen Mihaela Angheluță și Sorin Mihai Ivan. Secretar al comisiei a fost desemnată Carmen Bulgariu, de la Resurse Umane.
Pentru poziția de consilier debutant au fost admiși trei candidați, motiv pentru care comisia a organizat un interviu pentru departajarea acestora. Într-un final, postul i-a revenit cântăreței Codruța Elena Filip. Pentru posturile de consilier grad 1A au fost admise doar trei persoane: Vasilica Badea, Adrian Antonie și Iulian Macovei.
Cerința este neconstituională și excede condițiilor stabilite prin ocuparea postului prin OMS nr.905/2020, devenind astfel ilegală
Corpul de Control al MS
Proceduri ilegale de angajare în Ministerul Sănătății
Celor patru candidați admiși le-au fost elaborate proiecte de ordin de ministru privind numirea pe funcții. Dar înainte ca ordinele de ministru să fie semnate de Nelu Tătaru le-au fost înregistrate contractele de muncă în REVISAL și le-au fost eliberate legitimații de serviciu. Adică, s-a pus carul înaintea boilor.
Corpul de Control a constatat că proiectele de ordin conțineau în preambul informații eronate. Nici măcar nu indicau concret articolele de lege incidente aplicării grilei de salarizare. Cu toate acestea, au fost avizate de directorul Resurselor Umane Iuliana Costin, șeful de serviciu Oman Valeriu, directorul general adjunct Maria Marta Preda și directorul general Lucian Indrei.
Documentele au mai fost semnate inclusiv de Nicoleta Rusu, secretarul general de atunci al Ministerului Sănătății, promovată în funcție tot de ministrul Nelu Tătaru.
Mai mult, „deși contractele individuale de muncă nu au fost semnate, au fost înregistrate în Revisal și le-au fost eliberate legitimații de muncă”. Complet ilegal! În urma controlului, contractele au fost radiate din REVISAL, oamenii au predat legitimațiile de serviciu, iar ordinele nu au mai fost semnate de ministru Nelu Tătaru.
Vasilica Badea a contestat decizia la Tribunalul București
Vasilica Badea a contestat decizia la Tribunalul București în noiembrie 2020, care a admis în parte cererea de chemare în judecată a Ministerului Sănătății. Ea a cerut, potrivit Profit.ro, anularea deciziei de desfacere a contractului de muncă, înscrierea în REVISAL a contractului de muncă. Dar și repunerea părților în situația anterioară, obligarea Ministerului Sănătății să dispună reintegrarea reclamantei în funcția deținută anterior și obligarea instituției la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate în funcție de rata indicelui de inflație.
De asemenea, a mai solicitat obligarea Ministerului Sănătății la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat, urmare a nerespectării relațiilor contractuale/procedurale de muncă, a suferințelor provocate de deciziile abuzive și a lipsirii reclamantei de dreptul de a beneficia de asigurările sociale de sănătate în calitate de angajat, plus cheltuieli de judecată.
Vasilica Badea a mai arătat că, în urma admiterii dosarului, „a demisionat din calitatea de angajat la FNGCIMM, iar după îndepărtarea din funcție a rămas fără venituri”.
Ministerul Sănătății recunoaște disfuncționalitățile instituționale
Ministerul Sănătății a susținut, în întâmpinarea adresată instanței, că disfuncționalitățile la nivel instituțional sesizate în activitatea personalului responsabil cu încadrarea personalului, inclusiv în ceea ce privește prezența și desfășurarea reclamantei a activităților, au condus la luarea unor măsuri de către conducere. Astfel încât la nivelul Corpului de control al ministrului a fost demarată o acțiune de documentare pentru verificarea respectării prevederilor legale în ceea ce privește angajarea fără concurs a personalului din cadrul Direcției Monitorizare, Implementare Spitale Regionale de la nivelul Ministerului Sănătății.
Ministerul Sănătății obligat să plătească daune morale de 40.000 de lei
Judecătorii au reținut că fapta ilicită a Ministerului Sănătății constă în comiterea unei serii de acțiuni, prin care i s-a dat de înțeles reclamantei că urmează a fi angajată în funcția de „consilier grad 1A”, fără ca aceste acțiuni să se fi finalizat cu încheierea unui contract individual de muncă.
În acest context, judecătorii au decis că Vasilica Badea este îndreptățită să primească daune de 40.000 de lei de la Ministerul Sănătății. Decizia a fost menținută și de magistrații de la Curtea de Apel București. Acum, Ministerul Sănătății ar trebui să se îndrepte împotriva propriilor angajați pentru a recupera cei 40.000 de lei, bani publici.
