Sanatatea PublicaSanatatea Publica
    What's Hot

    Alimentele contrafăcute: de la uleiul de măsline la peștele scandinav

    8 iunie 2025

    Avertismentul oamenilor de știință: Cercetarea ADN-ului uman, țintă principală pentru hackeri

    23 mai 2025

    Medicul neurochirurg Mircea Radu Gorgan, sub control judiciar 60 de zile pentru luare de mită

    14 mai 2025
    Facebook Twitter Instagram
    Facebook Twitter Instagram
    Sanatatea PublicaSanatatea Publica
    • Home
    • Știri
    • Sanatate A-Z
    • Sistem privat
    • Dezvaluiri
    • Business
      • Profil de companii
      • Asigurari
    • Nutritie
    • Tech
    • Pandemie
    • Opinii
    Button
    Sanatatea PublicaSanatatea Publica
    Prima pagină » Ce este „lumina albastră”?
    Sanatate A-Z

    Ce este „lumina albastră”?

    Cea mai puternică sursă de lumină albastră este Soarele
    Sănătatea PublicăBy Sănătatea Publică15 septembrie 2022Updated:15 septembrie 2022Niciun comentariu7 Mins Read
    Facebook Twitter Pinterest LinkedIn Tumblr Email
    Lumina albastră pătrunde și este reținută de ochiul uman în cantitate mai mare decât cea roșie.
    Share
    Facebook Twitter LinkedIn Pinterest Email

    Lumina albastră are efecte degenerative asupra receptorilor de la nivelul retinei în urma expunerii prelungite la radiațiile luminoase. Cea mai puternică sursă de lumină albastră este Soarele, dar și alte surse sunt capabile să genereze acest tip de radiație luminoasă, fie naturale, fie artificiale. Computerele, tabletele, smartphone-urile și alte ecrane digitale emit lumină albastră de diferite intensități.

    Există studii și cercetări care susțin că expunerea prelungită la „lumina albastră” are efecte degenerative asupra receptorilor de la nivelul retinei. Chiar dacă nu au concluzii confirmate privind legătura directă dintre anumite afecțiuni ale componentelor globului ocular și acest tip (individual) de radiație, există constatări statistice ale efectelor luminii albastre asupra ochilor, a simțului general al vederii precum și a activității cerebrale.

    Lumina albastră vine natural de la soare

    Lumina este o radiație electromagnetică pe care o percepem, în principal, cu ajutorul simțului vederii.Ca orice radiație electromagnetică, lumina este caracterizată de lungimea de undă a radiației, direcție și intensitate. O rază de lumină, numită și fascicul luminos este compusă dintr-un număr mai mic sau mai mare de unde ce se deplasează pe o anumită direcție, ce pot avea una sau mai multe lungimi de undă.

    Combinația de lungimi de undă va determina culoarea luminii percepute de ochiul uman. În funcție de nivelul de percepție, radiația luminoasă este împărțită în spectrul vizibil, ce poate fi sesizat de ochiul uman și spectrul invizibil, specific luminii ultraviolete.

    Ca orice radiație electromagnetică, lumina este purtătoare de energie, pe care o transferă integral sau parțial particulelor sau corpurilor cu care interacționează.

    Lumina naturală a soarelui, numită și „albă” sau „neutră”, este rezultatul combinării întregului spectru luminos, un amestec de lumină colorată: roșu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo și violet.

    Ochiul uman percepe atât lumina emisă (generată) de surse, cât și lumina reflectată de alte obiecte. În fond, percepem doar acele radiații luminoase neabsorbite de mediul de propagare ce sunt reflectate de obiecte.

    Lumina albastră este doar un „tip” de lumină colorată din cadrul spectrului luminos vizibil. Cea mai puternică sursă de lumină albastră este Soarele, dar și alte surse sunt capabile să genereze acest tip de radiație luminoasă, fie naturale, fie artificiale. Computerele, tabletele, smartphone-urile și alte ecrane digitale emit lumină albastră de diferite intensități.

    Lumina albastră vs. lumina roșie

    Ochiul uman nu „absoarbe” în aceeași măsură lumina. Astfel, lumina a cărei lungime de undă este mai scurtă pătrunde și este reținută în cantitate mai mare în ochi. Lumina albastră pătrunde și este reținută de ochiul uman în cantitate mai mare decât cea roșie. Motivele țin pe de o parte de proprietățile efective ale luminii (energie mai mare), ceea ce o ajută să „penetreze” mai ușor cristalinul și corpul vitros, precum și de faptul că ochiul este un organ „cald”, iar cantitatea de lumină roșie reflectată de un obiect este direct proporțională cu temperatura acestuia.

    Prin urmare, pe retină ajunge o cantitate mai mare de raze luminoase cu energie mare. Această energie nu se pierde ci se transferă retinei dar și celorlalte componente ale globului ocular, sub formă de energie termică, chimică sau mecanică.

    Cu cât expunerea ochiului este mai prelungită la radiațiile luminoase, cu atât mai mare este cantitatea de energie absorbită. Mecanismul de funcționare a ochiului va disipa această energie, dar expunerea exagerată, fie la „șocuri” luminoase, cum ar fi privitul direct la soare sau la arcul electric al unui aparat de sudură, fie prin expunerea prelungită a ochilor la radiația luminoasă, cum ar fi privirea (prea) îndelungată a ecranelor sau desfășurarea prelungită de activități în spații cu iluminare intensă, determină oboseala, supra-uzura, uzura prematură sau deteriorarea diverselor componente ale aparatului optic.

    Lumina albastră, efectele asupra ochilor

    Există studii și cercetări care susțin că expunerea prelungită „lumina albastră” are efecte degenerative asupra receptorilor de la nivelul retinei. Chiar dacă nu au concluzii confirmate privind legătura directă dintre anumite afecțiuni ale componentelor globului ocular și acest tip (individual) de radiație, există constatări statistice ale efectelor luminii albastre asupra ochilor, a simțului general al vederii precum și a activității cerebrale.

    Cel mai răspândit efect ține de dereglarea ciclului zi/noapte al creierului, al ceasului biologic al acestuia.

    Utilizarea iluminatului artificial ne-a dat atât posibilitatea de a opera în spații cu iluminare slabă, dar și pe aceea de a ne prelungi activitatea zilnică, natural diurnă, până la ore târzii, in care iluminatul natural este aproape inexistent.

    Dimineața și amiaza sunt perioadele zilei în care ne desfășurăm cel mai ușor activitatea, iar ceasul biologic determină ca organismul să funcționeze la capacitate maximă în aceste perioade. Ziua avem cea mai mare putere de muncă, de concentrare. Ziua ni se face foame sau sete, iar noaptea… dormim. Asocierea dintre lumina soarelui si activitatea cerebrală este directă. Scăderea intensității luminii soarelui este asociată de creier cu scăderea efortului și pregătirea organismului pentru starea de somn.

    Menținerea permanentă a unui maxim luminos generează la nivel cerebral senzația de zi permanentă și, implicit, menținerea în funcțiune a mecanismelor biologice diurne. Cum cel mai mare generator de lumină albastră este chiar soarele, legătura dintre prezența luminii albastre și starea de activitate „de zi” este (demonstrat) directă. Un flux constant de lumină albastră spre ochi, prim mecanisme artificiale, determină o prelungire artificială a stării de excitație diurnă a creierului, inclusiv în perioade în care acesta ar trebui să pregătească organismul pentru somn. „Intrarea” bruscă în somn, fără a avea „închise” procesele cerebrale diurne provoacă tulburări ale acestuia, odihnă incompletă și în timp, oboseală cronică.

    Filtrele de lumină pentru a reduce oboseala ochilor

    Pentru a împiedica oboseala sau deteriorarea aparatului optic și a sistemului nervos, se folosesc filtre de lumină.

    Dacă este posibil, acestea sunt aplicate direct pe sursele luminoase. Avem astfel moduri diferite de iluminare a ecranelor pentru zi sau noapte, folosim filtre permanente pe sursele prea puternice de lumină sau folosim mecanisme de iluminare indirectă pentru a reduce energia sau intensitatea luminii.

    Totodată, folosim și filtrele la nivelul receptorului ocular. Astfel, utilizăm măști pentru sudură, privim la soare numai prin ecran protector, folosim ochelari de soare reducând astfel cantitatea generală de lumină, sau, filtrăm doar anumite lungimi de undă din spectrul luminos. Lentilele cu filtru pentru lumină albastră fac parte din această ultimă categorie.

    Cum se obține filtrul de lumină albastră?

    Filtrul de lumină albastră se obține prin aplicarea unui tratament asupra lentilelor, ce determină reflectarea parțială a undelor luminoase din spectrul albastru, obținând astfel o lumină mai puțin „obositoare”. Acest tratament poate fi aplicat atât asupra lentilelor „de vedere” sau „cu dioptrii”, cât și lentilelor de protecție, utilizate, de exemplu, de persoanele ce lucrează în medii cu intensitate luminoasă ridicată sau care, prin natura activității, își expun ochii pentru timp îndelungat în fața ecranelor (computere, tablete, smartphone-uri).

    Utilizarea filtrelor de lumină albastră este cu atât mai recomandată seara, când ne apropiem de perioada de somn iar creierul trebuie scos din zona de „hiperactivitate” și pregătit pentru odihnă.

    Chiar dacă nu sunt demonstrate legături directe între expunerea la lumina albastră și deteriorări ale aparatului optic legate strict de această lungime de undă a radiației luminoase, efectul de „odihnire” asupra ochilor și de reducere a oboselii este statistic confirmat. Pentru acest motiv recomandăm lentilele cu filtru de lumină albastră tuturor utilizatorilor de ochelari „de vedere” și în special celor ce utilizează lentile bifocale, trifocale sau progresive, acestea fiind, prin natura lor, lentile ce adaugă ochiului, pe lângă avantajul corectiv evident și un oarecare supliment de oboseală.

    Optica Inimii vă oferă pe lângă ramele de ochelari, lentile de contact și ochelarii de soare, și lentile adecvate ochilor și diagnosticului dvs., protejate cu filtru pentru lumina albastră. Nu neglijați sănătatea ochilor și aveți grijă de ei pe termen lung. Vederea este unul din cele mai prețioase daruri.

    filtru de lumina albastra lumina albastra Optica Inimii receptorul ocular
    Share. Facebook Twitter Pinterest LinkedIn Tumblr Email
    Sănătatea Publică
    • Website
    • Facebook
    • Twitter
    • Instagram

    Related Posts

    Difteria cutanată netoxigenă: două cazuri la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș

    10 decembrie 2023

    Inima artificială – Noua generație de organe artificiale promite salvarea pacienților

    12 februarie 2023

    Hipertensiunea pulmonară, tratament inovator cu celule stem

    8 august 2022

    De ce mor oamenii în somn?

    7 august 2022
    Add A Comment

    Leave A Reply Cancel Reply

    Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

    Ultimele știri

    Spitalele COVID vor fi implicate în depistarea tulpinii Omicron

    27 noiembrie 2021

    Tot ce trebuie să știi despre tulpina Omicron, noua variantă de Covid

    27 noiembrie 2021

    10 moduri în care tehnologia schimbă asistența medicală

    15 ianuarie 2021

    Pfizer-BioNTech va produce un vaccin împotriva variantei Omicron

    15 ianuarie 2021

    Aromoterapie în medicină: Uleiurile esențiale, eficiente împotriva cancerului de piele

    15 ianuarie 2021

    Știri de actualitate. Totul despre sănătatea publică. Totul despre sănătatea noastră, a tuturor.

    Urmărește-ne pe social media:

    Facebook Twitter Instagram YouTube LinkedIn WhatsApp TikTok Telegram RSS
    MENIU
    • Business (12)
    • Dezvaluiri (40)
    • Main (35)
    • Nutritie (5)
    • Pandemie (18)
    • Sanatate A-Z (20)
    • Sistem privat (2)
    • Știri (54)
    • Tech (7)
    © 2026 Copyright sanatateapublica.ro. Toate drepturile rezervate.
    • Contact
    • Despre Sanatateapublica.ro
    • Despre cookies

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.