Primul caz de hepatită acută severă de origine necunoscută din România a fost raportat oficial de Ministerul Sănătății. Cazul raportat de România este al unei fetițe de cinci ani, care în prezent se află internată într-un spital de specialitate. Starea fetiței este stabilă.
OMS a raportat până la data de 21 aprilie 2022 un număr de 169 de cazuri de hepatită severă de origine necunoscută. Cazurile au fost înregistrate la copii cu vârsta între o lună și 16 ani. În toate cele 169 de cazuri nu au fost detectate virusurile hepatice cunoscute până în prezent.
Primul caz de hepatită acută severă a fost confirmat de MS
Ministerul Sănătății a anunțat oficial că în România a fost raportat un caz de hepatită acută severă de cauză necunoscută.
„Cazul raportat de România este al unei fetițe în vârstă de 5 ani, internată la un spital de specialitate în data de 4 aprilie. Nu a fost detectată nici o infecție virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. Starea copilului este stabilă, primește medicație simptomatică și este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate și nu are nici o legatura epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la baza definiția OMS de caz probabil, care se refera la insuficiență hepatică, transaminaze >500 UI și icter la un copil la care nu există markeri de infecție virală hepatica”, se menționează în comunicatul de presă emis de Ministerul Sănătății.
Hepatita acută severă de origine necunoscută: 169 de cazuri, din care un deces
Organizația Mondială a Sănătății a atras atenția asupra cazurilor de hepatită acută severă de origine necunoscută pe 15 aprilie 2022. Începând cu 21 aprilie 2022, au fost raportate cel puțin 169 de cazuri de hepatită acută de cauză necunoscută în 11 țări din Europa și SUA.
Cazurile de hepatită acută severă de origine necunoscută au apărut la copii cu vârsta cuprinsă între 1 lună și 16 ani. Până în prezent 17 copii au necesitat transplant hepatic, iar unul dintre pacienți a decedat. Aceste cazuri au prezentat insuficiență hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliza hepatică și icter. La 74 de cazuri a fost detectată prezența adenovirusului F41.
Cele mai mute cazuri au fost raportate în Marea Britanie (114 cazuri). Urmată de Spania (13 cazuri), Israel (12 cazuri) și Statele Unite ale Americii (9 cazuri). În Danemarca au fost raportate 6 cazuri, în Țările de Jos alte 4 cazuri. Au mai fost raportate cazuri de hepatită acută severă de origine necunoscută în Norvegia, Franța și Belgia.
Ce simptome au fost raportate?
Potrivit OMS, sindromul clinic dintre cazurile identificate este hepatita acută (inflamația ficatului) cu enzime hepatice semnificativ crescute. Multe cazuri au raportat simptome gastro-intestinale, inclusiv dureri abdominale, diaree și vărsături, premergând apariția cu hepatită acută severă și niveluri crescute de enzime hepatice (aspartat transaminaza (AST) sau alanin aminotransaminaza (ALT) mai mare de 500 UI/L) și icter.
Majoritatea cazurilor nu au avut febră. Virușii obișnuiți care provoacă hepatită virală acută (virusurile hepatitice A, B, C, D și E) nu au fost detectați în niciunul dintre aceste cazuri. Călătoriile internaționale sau legăturile către alte țări pe baza informațiilor disponibile în prezent nu au fost identificate ca factori.
Simptome hepatită acută severă de origine necunoscută:
- îngălbenirea părții albe a ochilor sau a pielii (icter)
- urină închisă la culoare
- fecale palide, de culoare gri
- piele iritata
- dureri musculare și articulare
- temperature
- oboseală
- pierdere poftei de mâncare
- dureri de burtă
„Părinții și trebuie să fie atenți la semnele de hepatită”
Agenția de Securitate a Sănătății din Regatul Unit (UKHSA) a oferit mai multe detalii cu privire la investigațiile privind creșterea cazurilor de hepatită cu debut brusc (inflamație hepatică) la copii, cu date și constatări privind cazurile rezidente în Anglia, până la 20 aprilie 2022.
De exemplu, nu există nicio legătură cu vaccinul împotriva coronavirusului. Niciunul dintre cazurile confirmate în prezent la copiii sub 10 ani din Marea Britanie nu este cunoscut ca să fi fost vaccinat.
„Informațiile adunate prin investigații sugerează din ce în ce mai mult că creșterea cazurilor severe de hepatită poate fi legată de infecția cu adenovirus, dar alte cauze sunt încă investigate în mod activ. Adenovirusul a fost cel mai frecvent agent patogen detectat în 40 din 53 (75%) cazuri confirmate testate. 16% din cazuri au fost pozitive pentru SARS-CoV-2 la internare între ianuarie și aprilie, dar a existat o rată de fond ridicată a COVID-19 în timpul perioadei de investigație, așa că acest lucru nu este neașteptat”.
Datele NHS și de laborator arată că virusurile obișnuite care circulă la copii sunt în prezent mai mari decât în anii precedenți și există o creștere semnificativă a adenovirusului, în special la grupa de vârstă de la 1 la 4 ani.
„Părinții și tutorii trebuie să fie atenți la semnele de hepatită (inclusiv icter) și să contacteze un profesionist din domeniul sănătății dacă sunt îngrijorați. Măsurile normale de igienă, cum ar fi spălarea amănunțită a mâinilor (inclusiv supravegherea copiilor) și o bună igienă respiratorie riguroasă, ajută la reducerea răspândirii multor infecții comune, inclusiv adenovirusul”, a spus dr. Meera Chand, director în cadrul UKHSA.
