Virusul West Nile, transmis de țânțari tigru, a fost identificat la două persoane din Brăila. Un bărbat de 71 de ani și o femeie în vârstă de 86 de ani au ajuns la spital în stare gravă. Cei doi seniori au o formă severă de boală, cu evoluție nefavorabilă.
România a raportat opt cazuri de infecție cu virusul West Nile până la data de 26 august 2022, dar și un deces. Vestea bună vine însă de la Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Iași. Managerul spitalului, doctorul Florin Roșu, a anunțat în urmă cu o săptămână că un pacient în vârstă de 79 de ani a fost vindecat după ce a fost infectat cu virusul West Nile.
Virusul West Nile la Brăila
Doi pacienți din Brăila au fost diagnosticați cu meningită în urma infectării cu virusul West Nile. Primul a fost un bărbat în vârstă de 71 de ani din localitatea Gropeni. Acolo s-a infectat cu virusul transmis de țântarul tigru. Bărbatul a fost internat în Secţia Medicală a Spitalului Judeţean de Urgenţă, la data de 29 august 2022. Cel de-al doilea pacient este o femeie în vârstă de 86 de ani din municipiul Brăila. Ea a fost internată la Secţia de Boli Infecţioase la data 30 august 2022. Cei doi pacienți au fost transferați pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă.
Direcţia de Sănătate Publică Brăila a informat Instituţia Prefectului cu privire la confirmarea a două cazuri de meningită cu virus West Nile. Prefectul județului Brăila, Iulian Timoftei, a confirmat existența celor două cazuri de meningită cu virusul West Nile.
Virusul West Nile, un deces în România
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, o agenție a Uniunii Europene, a anunțat că de la începutul sezonului de transmitere din acest an au fost raportate 394 de cazuri la nivelul țărilor din UE și Spațiul Economic European. Cele mai multe cazuri, 288 la număr, au fost raportate în Italia. Pe locul secund se află Grecia cu 88 de cazuri. România se află pe locul trei cu opt cazuri. Cu cele două cazuri de la Brăila, România a ajuns la zece cazuri.
Din numărul total de cazuri au fost raportate 21 de decese: 15 în Italia, 5 în Grecia. Ultimul deces din cauza virusului West Nile a fost înregistrat în România.
Pentru prima dată au fost raportate cazuri de infecție cu West Nile în localitatea Hartz din Germania. La fel s-a întâmplat și în Pistoia și Lucca în Italia, dar și în Moravicki din Serbia.
Pacient cu virusul West Nile, salvat la Iași
Un caz de infectare cu virusul West Nile a fost raportat și în Iași. Medicul Florin Roșu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”, a anunțat că un bărbat din zona rurală, în vârstă de 79 de ani, a fost infectat cu virusul West Nile.
„Un pacient, în vârstă de 79 de ani, s-a prezentat la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Sf. Parascheva Iași cu febră 39 grade Celsius, cefalee, contractură meningială și simptome clinice de meningită. Bărbatul provine din zona rurală și ne-a comunicat că nu a călătorit în străinătate. Medicul curant a decis efectuarea analizelor paraclinice și a puncției lombare pentru a verifica suspiciunea de meningită pe care o arăta tabloul clinic al pacientului. Examenul serologic și paraclinic a depistat anticorpii specifici infestării cu virusul West Nile”, a spus medicul Florin Roșu.
După zece de spitalizare analizele bărbatului au arătat că a trecut prin boală și este în afara oricărui pericol.
Ce este virusul West Nile?
Virusul West Nile (WNV) este un virus ARN monocatenar care provoacă febra West Nile. Acest virus face parte din familia Flaviviridae, din care face parte și virusul Zika, și este transmis la om prin mușcătura unui țânțar infectat. Țânțarii mușcă și ziua și noapte. Cazurile de infectare apar în timpul sezonului de vară până toamna. Nu există vaccinuri pentru a preveni sau medicamente pentru a trata virusul luat de oameni. Majoritatea persoanelor infectate nu se simt rău.
Simptome în cazul infectării cu West Nile
Majoritatea persoanelor infectate cu virusul West Nile nu devoltă nici un simptom. Centrul de Prevenire și Control al Bolilor din SUA (CDCP) estimează că aproximativ 1 din 5 persoane care sunt infectate dezvoltă febră și alte simptome. Cum ar fi dureri de cap, dureri de corp, dureri articulare, vărsături, diaree sau erupții cutanate. Majoritatea persoanelor cu boli febrile din cauza virusului West Nile se recuperează complet. Dar oboseala și slăbiciunea pot dura săptămâni sau luni.
Simptomele grave apar la aproximativ 1 din 150 de persoane infectate care dezvoltă o boală gravă sau afectează sistemul nervos central. Cum ar fi encefalita (inflamația creierului) sau meningita (inflamația membranelor care înconjoară creierul și măduva spinării).
- Simptomele bolii severe includ febră mare, dureri de cap, rigiditate a gâtului, stupoare, dezorientare, comă, tremor, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, amorțeală și paralizie.
- Boala severă poate apărea la persoanele de orice vârstă; cu toate acestea, persoanele cu vârsta peste 60 de ani sunt expuse unui risc mai mare de a se îmbolnăvi grave dacă sunt infectate (1 din 50 de persoane). Persoanele cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul, diabetul, hipertensiunea arterială, bolile de rinichi și persoanele care au primit transplant de organe, sunt, de asemenea, expuse unui risc mai mare.
- Recuperarea după o boală gravă poate dura câteva săptămâni sau luni. Unele efecte asupra sistemului nervos central pot fi permanente.
- Aproximativ 1 din 10 persoane care dezvoltă o boală gravă care afectează sistemul nervos central moare.
Tratament pentru infectarea cu West Nile
- Nu există vaccin sau medicamente specifice pentru infecția cu virusul West Nile.
- Calmantele eliberate fără prescripție medicală pot fi utilizate pentru a reduce febra și pentru a ameliora unele simptome
- În cazurile severe, pacienții trebuie adesea să fie spitalizați pentru a primi tratament de susținere, cum ar fi fluide intravenoase, medicamente pentru durere și îngrijire medicală.
- Dacă credeți că dumneavoastră sau un membru al familiei ați putea avea boala cu virusul West Nile, apelați la medicul de familie.
Recomandări pentru populație
- Să evite expunerea la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi;
- Să utilizeze substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor;
- Să împiedice pătrunderea țânțarilor în casă (prin plase de protecție la ferestre);
- Să asigure desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei;
- Să îndepărteze recipientele de apă stătută și gunoiul menajer din gospodărie.