Speranța de viață în România a scăzut cu 1,4 ani în primul an al pandemiei, dublu față de media Uniunii Europene.
Țările europene cu cea mai ridicată speranță de viață sunt Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani) și Irlanda (82,8 ani), în timp ce la coada clasamentului se află Lituania (75,1 ani), România (74,2 ani) și Bulgaria (73,6 ani).
Românii au pierdut 1,4 ani
Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute în Europa, iar pandemia a dus la încetinirea progreselor înregistrate în ultimii 20 de ani. De exemplu, în perioada 2000 – 2019, speranța de viață a crescut cu 4,4 ani. Adică, a crescut de la 71,2 ani la 75,6 ani. Anul 2020 a redus speranța de viață a românilor cu un an și patru luni. În celelalte state ale Uniunii Europene, speranța de viață s-a redus cu doar 0,7 ani.
„Speranța de viață din România este printre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia de COVID-19 a inversat unele dintre câștigurile înregistrate începând cu anul 2000. Pandemia a evidențiat importanța consolidării asistenței medicale primare, a serviciilor de prevenție și a sănătății publice, într-un sistem de sănătate în prezent puternic dependent de îngrijirea în spitale”, se arată în Profilul de ţară din 2020 în ceea ce priveşte sănătatea în România, studiu realizat şi publicat de Comisia Europeană.
În România, femeile trăiesc, în medie, cu 8 ani mai mult decât bărbații – 78,4 ani comparativ cu 70,5 ani. Acesta esteunul dintre cele mai mari decalaje din Uniunea Europeana.
Lipsa cadrelor medicale
Penuria de forță de muncă din sistemul de sănătate și cheluielile mari pentru sănătate din buzunarul pacientului reprezintă principalele bariere în calea accesului la servicii medicale, se arată în Profilul de țară. De asemenea, pandemia a evidențiat importanța consolidării asistenței medicale primare, într-un sistem de sănătate în prezent puternic dependent de îngrijirea pacientului internat în spital.
„Emigrarea personalului medical a contribuit la deficitul de forță de muncă în sănătate în țară, iar numărul de medici și asistente medicale pe cap de locuitor este mult sub media UE. Acest lucru afectează negativ accesul la îngrijire și contribuie la creșterea timpilor de așteptare. Starea forței de muncă din domeniul sănătății a fost, de asemenea, o preocupare cheie în pregătirea pentru pandemie”, potrivit studiului emis de Comisia Europeană.
