Zona zoster este o infecție virală care apare atunci când se reactivează virusul varicelo-zosterian, același virus care provoacă varicela. Virusul determină atât varicela – celebrul vărsat de vânt – care reprezintă faza acută invazivă, cât și zona zoster care reprezintă reactivarea fazei latente.
Persoanele care au avut varicelă pot dezvolta ulterior zona zoster. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) estimează că 1 din 3 persoane din Statele Unite ale Americii dezvoltă zona zoster în timpul vieții.
Simptome pentru zona zoster
Zona zoster sau herpes zoster afectează de obicei o parte a corpului. Aceasta este cel mai adesea talia, pieptul, abdomenul sau spatele. Simptomele pot apărea și pe față și în jurul ochilor, gură sau urechi. Virusul poate afecta și unele organe interne.
Zona zoster începe cu o senzație de arsură, mâncărime sau cu o durere într-o anumită zona a pielii, localizată doar pe o jumătate a toracelui, abdomenului sau feței sau pe o porțiune a brațului sau membrului inferior. În acest stadiu, când erupția caracteristică nu a apărut încă, durerea poate fi confundată cu durerea din alte afecțiuni la nivelul inimii, plămânilor sau rinichilor. Pielea poate deveni atât de sensibilă, încât pacientul poate să nu mai suporte atingerea sau frecarea cu hainele.
După aproximativ 5 zile, pielea devine roșie și crește ușor în relief. Dupa 1-3 zile apar vezicule cu lichid grupate, care formează o linie continuă care urmează cu aproximație zona de piele aferentă nervului infectat (denumită dermatomer). Veziculele vor continua să apară gradual de-a lungul a 2-7 zile, existând vezicule în diverse stadii de evoluție. Veziculele sunt dureroase și pruriginoase. În final se vor sparge, vor forma cruste și se vor vindeca fără cicatrici în decurs de 2-3 săptămâni.
Cauze pentru zona zoster
Zona zoster este cauzată de reactivarea virusului varicelo – zosterian, același virus care determină varicela. Specialiștii consideră că nu poți face zona zoster dacă nu ai avut varicelă, însă oricine care a avut varicelă poate să facă zona zoster. După ce o persoană se recuperează de varicelă, virusul rămâne latent în ganglionii senzoriali ai nervului cranian sau în ganglionii rădăcinii dorsale din sistemul nervos periferic.
Majoritatea adulților au avut varicelă în copilărie, înainte de apariția în anii 90 a vaccinului varicelic care pretejează acum împotriva vărsatului de vânt.
În condițiile potrivite, virusul herpes zoster se poate reactiva, în mod similar cu trezirea din hibernare, și poate călători în fibrele nervoase pentru a provoca o nouă infecție. Ceea ce declanșează acest lucru nu este de obicei clar, dar se poate întâmpla atunci când sistemul imunitar este slăbit, determinând virusul să se reactiveze.
Diagnostic
Zona zoster este dificil de diagnosticat înainte de apariția erupției caracteristice. De obicei, medicii diagnostichează zona zoster printr-un examen fizic, evaluând aspectul erupției cutanate și veziculelor de pe corp. În unele cazuri, aceștia pot colecta o probă de țesut din lichidul veziculelor și o pot trimite la un laborator pentru a verifica dacă virusul este prezent.
De asemenea, medicii pot efectua un test de sânge pentru a căuta anticorpi, care pot determina dacă o persoană a fost vreodată expusă la virus.
Tratament pentru infecția virală
Nu există un tratament care să vindece zona zoster, însă anumite medicamente vor ameliora simptomele. Dacă afecțiunea este diagnosticată în primele 72 de ore de la aparitia rash-ului, medicul va prescrie medicamente antivirale. Printre medicamentele antivirale se află aciclovir, famciclovir si valaciclovir. Acestea care vor ameliora simptomele și vor reduce durata bolii și riscul de dezvoltare a durerii cronice. Dacă crezi ca ai putea avea zoster, mergi cât mai repede la medicul dermatolog sau medicul de familie pentru inițierea prompta a tratamentului.
Zona zoster este contagioasă?
Persoanele diagnosticate cu zona zoster pot transmite virusul unei persoane care nu este imunizată. De exemplu, o persoană care nu a avut niciodată varicelă poate lua virusul dacă intră în contact direct cu lichidul din veziculele unei persoane care are în prezent zoster.
Dacă se întâmplă acest lucru, iar persoana nu s-a vaccinat împotriva varicelei, ar dezvolta mai întâi varicela, nu zoster.
Infecția virală nu se răspândește prin tuse sau strănut. Numai contactul direct cu lichidul din vezicule poate răspândi virusul. Prin urmare, acoperirea veziculelor reduce riscul de contagiune.
Este important de reținut că virusul este activ doar de când apar pentru prima dată veziculele până când se usucă și se formează crusta. Transmiterea nu este posibilă înainte de formarea veziculelor sau după formarea crustelor. Dacă o persoană nu dezvoltă vezicule, virusul nu se poate răspândi în sensul tradițional.
